13 Iunie 2008 – In Bucuresti , proprietatea este batjocorita sistematic

Efectele „ideologiei modernizarii ” tradusa intr-un delir continuu impotriva ” vechiului ” inteles in toate datele lui (de la obiceiuri si natura si pana la cladiri ) ni se infatiseaza astazi cu o acuitate ce s-ar fi imaginat cu greu cu aproape un deceniu in urma . Episoadele  sunt numeroase iar starea de fapt sfarama adesea orice indrumari in materie de locuit si culca la pamant investitii ce se fac cu buna-credinta platindu-se sume exorbitante ce se diminueaza vazand cu ochii sub asaltul trupelor de asalt organizate cu mana oficiala .Ideea insasi , ca sa exemplific , ca „pozitia ” este esentiala in materie de valori imobiliare se evapora cu totul atunci cand aproape toate cartierele cu insemnatate (si care in alte parti ar fi devenit de mult rezervatii urbane ) se strica in continuu si se schimonosesc prefacandu-se  in alcatuiri eteroclite unde kitschul contemporan domina de departe . Cazul Parcului Jianu ( mai cunoscut drept ” Cartierul Primaverii ” ) este notoriu si masacrul urbanistic produs aici este fara precedent intr-o capitala din lumea civilizata . Dar  bineinteles  ca nu este izolat . Mii de cladiri asezate in locuri calme si cumparate cu bani grei pentru „pozitie” devin peste noapte locuri de cosmar cand  alaturi de ele , si fara nici un reazem in afara invartelilor de cabinete , cresc peste noapte blocuri imense , de inaltimi ametitoare si cu volume ce strivesc si dez-echilibreaza vecinatatile pe intinderi mari , schimband fatza intregii regiuni .Strazi cu vechime , tinuta si inchegare traditionala devin , cu o repreziciune uluitoare, adevarate strazi-coridor , de unde cerul se vede tot mai departe precum o geana de lumina  nesemnificativa .

Insa cu aceasta nu am spus inca aproape nimic .Invazia de pradator ce poarta razboiul cu viclenie (asemanator cu invaziile tataresti produse peste noapte si hoteste ) afecteaza , in ultima analiza , multimi nenumarate si indefinite ca loc si pozitie in societate caci sub asaltul ” investitorilor in seerviciu comandat” ceea ce era ieri parc , azi devine teren imobiliar pentru dezvoltari , ceea ce era alaltaieri piata , „targ” si loc negustoresc dispare ori se include in „programe de reparatie capitala ” care sunt pseudonimul lichidarii intreprinse in penumbra dupa ce prostimea se obisnuieste cu situatia noua si ajunge la exasperare. Orasul insusi este o enorma sursa de zgomote stridente , o supa de nervi intinsi , un santier interminabil organizat nu spre a imbunatati ce exista ci in felul unui pretext pentru sustrageri periodice de bani asigurate de ideologia reparatiei continue . La drept vorbind , acesta este un adevarat razboi surd dar continuu purtat de stapanirea iresponsabila impotriva cetatenilor ce ii ingaduie si ii plateste in maniera stupida asemanatoare cu fatalismul vitelor duse la abator pentru taiere .

Dar batjocura fata de proprietate nu se opreste aici iar infatisarile ei sunt , in nu putine cazuri , de-a dreptul sinistre . Acestea se definesc , pe scurt , prin masluire si rapt sistematic , adica , in ultima analiza , printr-o „des-proprietarire „(cu un termen al lui Alexandru Nemoianu ) intreprinsa fortat . In marea afacere desfasurata in forma „retrocedarilor ” (ticluite ca o enorma piata de ponturi si de „restauratie ” a clasei de jaf anterioare invoita cu noua clasa hoata , alcatuita din urmasii randasilor de ieri ) a primit „inapoi” mai cu seama cine a cedat procentele principale ( de fapt „grossul”) si a pierdut totul cine s-a increzut in declaratiile doctrinare dovedite simple amagiri cu skepsis . Ce a ramas , adica „poturi uriase ” , s-a „privatizat ” prin improprietariri complicate (unde trebuie incluse „rescrierile de documente ” laolalta cu „schimburile ” , compensatiile si tranzactiile fictive inventate prin sistemul chitantelor de mana , alcatuind un sistem juridic paralel ce a lucrat perfect si continua sa lucreze cu forta fenomenelor implacabile . Rezulta ca noi avem aici nu doar o proprietate batjocorita prin primejduiri continue ci si un strat de atribuiri ce constituie esenta unui adevarat oras fictiv unde , la cautarea meticuloasa a sirului organic , nu gasim decat fracturi , fabulatie si act mincinos .

Si in acest oras cu documente de proprietate aproape fantomatice , unde nimeni (in afara grupului dominant ) nu-i sigur ca nu i se va strica valorile de proprietate si in fond agoniseala numai fiindca bandele de jefuitori intrate in cetate nu mai au nici o masura , ei, bine, aici sunt intre cele mai ridicate preturi din Europa , avem , ca declaratie , invazii de asa-numiti „investitori ” ce vor cladi prost si aproximativ , vor lua banii si vor disparea , si ne imaginam inca, dintr-o iluzie de tot daunatoare , ca toate vor inainta si ca imobiliarul nostru alimentat cu propaganda de dopaj se va mentine astfel si va continua triumfalist cand , de fapt, nu este decat un spectacol oribil si o masina de sustras banii prin prestidigitatie .

Reclame
%d blogeri au apreciat asta: