7 Iulie 2008 – RECAPITULARI – Hartile zgomotului ” o „Cartiere selecte sau exclusiviste „? o „Tara de carton” o Conspiratii economice

Reclame

4 Iulie 2008 – EURO-BIROCRATIA – Hartile zgomotului : ” Santierele nocturne „

Inutilitatea ” hartilor strategice ale zgomotului ” se observa si mai clar atunci cand constatam ca numeroase alte surse cu o continuitate de fenomen  nici macar nu se consemneaza , fiind evitate cu iscusinta ori de-a dreptul ignorate prin erori de metoda si o lipsa de cunoastere a desfasurarilor locale . Nicaieri nu apar , ca sa exemplific , santierele nocturne care , in „Romania oraselor mari” , sunt o pacoste arhi-cunoscuta si despre care nimeni nu vorbeste nimic desi toata lumea cunoaste ce se petrece la adapostul intunericului . In Bucuresti , de pilda , cum cade seara si o parte din locuitori incearca a se odihni , se pornesc deodata regimentele de basculante , diviziile de betoniere de mari dimensiuni si batalioanele de echipe -tocmite clandestin – de muncitori cu bratele care toarna cu o harnicie suspecta betoane in cofrajele pregatite in cursul zilei pentru a usura lucrul secret si a-l consuma cat mai rapid si pana sa prinda de veste posibilii concurenti (caci „autoritatile ” nu sunt luate in seama fiind „apropiati ” sau „prieteni „) . Bineinteles ca aceia care isi inchipuie ca „turnatul fundatiilor ” ( adesea niste uriase picioare de baraj hidroenergetic , fiindca acolo unde cladirea se face cu fereala exista si „ingaduinte” in materie de dimensiuni, inaltime si, deci , „aviz ” ) rezolva teroarea nocturna se inseala in modul cel mai categoric caci etapele executate ” la secret ” in instalatii , tencuieli si „finisaje” vor continua inca multa vreme si pana cand se incheie totul fara incidente . Cum astfel de cladiri atipice (de fapt, ilustrand categoria care distruge orasul prin cardasia de usi inchise ) apar acolo unde totul e scump si cartierul are aspect rezidential clasic nu-i greu a se imagina cata viata calma mai ramane din traiul diurn dar mai ales nocturn al proprietarilor naivi care se trezesc in plin santier acolo unde totul parea constituit pentru sute de ani .

3 Iulie 2008 – EURO-BIROCRATIA – Hartile zgomotului : „Glasul rotilor de tren”

O mai recenta obsesie a fabricantilor de dosare inutile parea sa fie , cam de pe la mijlocul lui 2007 , asa-numita „poluare fonica ” despre care documentele facute publice periodic vorbesc ca despre un pericol rezolvabil macar prin aceea ca incepe sa fie cunoscut . Insa si in aceasta materie , ca in nenumarate alte cazuri  , tot ce se face este lipsit de  efect si nu insemneaza decat constatari formale al caror scop nu-i decat justificarea unor fonduri tocate pana la dimensiuni imperceptibile cand practic nu se mai recunosc si dispar. Privita de la departare , „munca” pare insa uriasa constand in „harti ” , analize si investigatii care , daca ar crea si solutii realiste , s-ar zice ca au avut un rost . Dar acestea lipsesc cu desavarsire intai de toate fiindca exista realitati unde in practica nu se poate face nimic . Cele dintai dosare dateaza dar, mai la o vreme , si carmuitorii CFR -ului , stimulati de obligatia de aliniere la ” directive europene privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental ” (cum se spune in noul jargon insipid de cabinete) s-a incurajat sa alcatuiasca „primele hărţi strategice de zgomot pentru căile ferate cu mai mult de 60 000 de treceri de trenuri /pe an „. Acestea ar cuprinde diferiti „indicatori ” , unul mai putin elocvent decat altul , desi in sine probabil ca folositori cuiva in activitatea de birou ; dar nicidecum locuitorilor din traditionalele ” cartiere ale Garii „. La noi , unde orasul exista numai fiindca este legat in reteaua ” drumului de fier ” , asezarea in preajma garii este inevitabila (desi ” statia de tren ” sta adesea in margine de localitati) iar obisnuinta stinge , de fapt, orice „disconfort ” mai mult ca sigur aparut numai la cate un locuitor recent . Situatia insa nu este doar romaneasca . Oricine calatoreste cu trenul stie ca , in afara de cateva „halte” izolate , popularea imprejurimilor garii este un fapt si nu se poate modifica nici la noi si nici aiurea numai fiindca regiunea este periclitata de decibeli . Bineinteles insa ca pretul imobiliar poate fi mai scazut caci argumentul zgomotelor suparatoare apare inerent in orice targuiala facuta ca la carte ; insa cand nu ai unde, cumperi si in dodecafonia glasului rotilor de tren.