11 Iulie 2008 – ” Pacientul irlandez ” se insanatoseste in strainatate ?

Epidemia  cu accese de criza globala a creditului  aduce periodic alte „fise de observatie ” ale unor bolnavi recenti , cu simptome locale destul de diferite insa cu evolutie clinica relativ uniforma . Previzibila inca din 2003 (cand aparea intr-un raport al Bancii Mondiale prea repede facut uitat si unde curiosii puteau sa verifice unde vor fi geografiile viitoare de risc imobiliar ) , regresiunea  recenta din Irlanda s-a putut observa cu ochiul liber abia cum mai putin de un an cand cresterile socante de preturi ( de mai bine de 400 % intr-un deceniu ) s-au oprit si au fost urmate de un recul  de o virulenta neobisnuita . Din „Tigrul Celtic” de alaltaieri a ramas putin iar astazi se invoca tot mai frecvent notiunea de ” recesiune ” care ar putea depasi pe cea , devenita aproape istorie, din 1983 .

Sentimentul unor fenomene fara precedent in epoca  moderna este foarte viu si sunt intensificate de situatii neverosimile local . Actiunile la Bank of Ireland au scazut in numai doua luni recente cu peste 50 %  si in raport cu inceputul anului trecut cu 75 % , procente incredibile cu nu multa vreme in urma . Dar Bank of Ireland nu este o institutie oarecare de afaceri cu vanzare de bani  ci un mit local fiind creata in 1783 prin subscriptie publica si , la drept vorbind , stalpul simbolic al colectivitatii  a carui clatinare posibila nici macar nu putea fi imaginata . Prognozele de tipul Armaggedon imobiliar apar acum frecvent si se invart in jurul unei idei neobisnuite(caci a fost emisa rar si nu s-a comentat ) insa nu absurde , evidentiind conjunctia negativa dintre sfarsitul unui ciclu decenal de cresteri de pret ( socotite efect de grafic , de fapt o ciclicitate prezumata dar niciodata demonstrata ) si socul american al sub-primelor , la drept vorbind o lovitura de traznet cu efect global .

Indiferent de context ,  un detaliu in aparenta nesemnificativ ar merita amintit aici desi , ca si in alte randuri , se vor gasi voci care sa-l minimalizeze , socotindu-l fruct al hazardului . De cam doi-trei ani , la noi s-au impus ca „investitori imobiliari ” cu greutate cateva , nu multe dar robace , companii irlandeze care au si fost intampinate cu urale de gornistii presei economice si cu interes probabil inteligibil de stapanirea altadata circumspecta . Sensul  invaziei celtice de pe Dambovita nu s-a dezvaluit o vreme dar astazi incepe sa se clarifice caci , in exact maniera universala a miscarilor de populatii peste harti vii , acum avem o migratie de bani care pleaca de acolo unde castigul scade mai jos decat tolerabil si se stabileste (cat s-o stabili ) in locurile unde profitul poate fi multumitor sau, cum este la noi , nesperat de ridicat . Cand si aici „randamentul ” scade , tabara migratoare se ridica fiindca voiajul din oaza in oaza este insasi filosofia banului nomad.

Reclame

10 Iulie 2008 – ” Dirigismul ” agentiilor de cotatie

Ipoteza unei conspiratii de „gulere albe ” care ar fi provocat „criza americana ” prin manevre iresponsabile de falsificare de imagine si credibilitati masluite prin tabloul de cotatii pare , totusi , sa nu fie atat de extravaganta pe cat putea sa o ingaduie o prea repede examinare . Un raport recent intocmit de Securities and Exchange Commission (SEC), adica , in limbajul semi-alchimistic al finantistilor , autoritatea americana de reglementare a pietelor bursiere adauga unele detalii intrucatva neasteptate fatza de ceea ce se stia ori se intuia . Dezvaluirile sunt uluitoare si este pentru intaia oara cand mecanismul de alimentare a para-realitatii apare in incredibila lui goliciune . Acum intre protagonistii piesei de teatru cu final in genul macelului social apar toate cele trei vedete ale ” ratingului ” ( adica „Moody’s ” , ” Standard & Poor’s” et „Fitch ” ) care mai an erau spaima slugarnicelor stapaniri de la noi si ale caror cotatii corectate sibilinic si periodic nu intalneau nici o contestatie si capatasera autoritatea „Tablelor lui Moise ” . Insa, din pacate , neutralitatea pare sa nu fi fost decat un nou mit post-modern in spatele caruia sedeau combinatii , ingaduinte si cumparari de indulgente care s-ar zice ca sunt posibile numai in Balkani ori in societatile africane . Pe scurt , jandarmul burselor americane observa ca aceste cassandre tocmite ar fi ” contribuit la criza creditului imobiliar acordand note ridicate unor produse rezultate din titrizarea creditelor imobiliare a caror sanatate s-a dovedit ulterior foarte indoielnica”. Si pentru ca realitatea sa fie mai orientala decat chiar la noi , nu lipsesc atrageri de atentie privind bizare „conflicte de interese ” unde confuzia „comercialului ” cu ” analiza ” s-a putut produce intr-un climat incontrolabil dar cu efect devastator . Desi nicaieri nu apare formulata ideea „supra-cotatiei platite ” , totusi o sugestie aparuta in limbajul iezuit al rapoartelor pe teme delicate nu lipseste desi dezvoltarile ei lipsesc .

9 Iulie 2008 – Anglia va cunoaste recesiunea , pe urmele Americii ?

Catre jumatatea anului 2008 si in Anglia , unde inca de acum un an existau intrebari timide privind desfasurarile urmatoare , sirul de noutati ingrijoratoare este destul de impunator . Dar si prognoza credibila produce ipoteze ce preocupa mai ales ca unele apartin unor participanti cu notorietate care , spre deosebire de manipulantii de la noi , nu intoxica si nu creeza versiuni de dezinformare . Unele estimari din medii bancare formuleaza pentru preturile de imobiliar britanic o scadere de 9 % pentru intreg anul (aproape dublu fata de anticipatia anterioara ) si o injumatatire a numarului de tranzactii in raport cu anul precedent . Dar efectele , daca reculul se va produce , nu se va opri aici fiindca mecanismele sunt altele decat la noi unde scaderi sau regresiuni sunt procese aproape exclusiv ale pietii si nu afecteaza nici bancile si nici valorile de bursa. In Anglia , insa, orice diminuari aduc „deprecieri de active ” si, deci, degradarea valorii de actiune care se insoteste de obicei cu diminuarea cotei de bursa care ar putea cunoaste retrageri vertiginoase si consecinte greu de anticipat . La raportul semestrial recent , una din bancile cu greutate comunica, de pilda, o scadere in valoarea de active de nu mai putin de 1 miliard de lire sterline ( adica mai bine de 1, 25 de miliarde de Euro ) ceea ce adauga o tema de preocupare greu surmontabila in perioada ce vine .

In aceste situatii noi , reactia imediata consta atat in scaderea de dividende calculate in folosul actionarilor (care , astfel , pot capata nemultumiri si ar putea vinde in cascada actiuni care , astfel, se pot deprecia prin scadere de imagine cu efect catastrofal ) sau majorari de capital , ce se practica uneori , atunci cand exista putere in bani capabila a crea garantii . Un promotor imobiliar dintre cei cu faima meritata anunta cu doar putina vreme in urma o astfel de solutie in ideea de a continua finantarea proiectelor in curs , atenuand ca efect scaderile de valori aparute din motivul furtunilor bancare ale anului recent . Cifrele evocate sunt pur si simplu impresionante fiind , ca „deprecieri ” , de 660 milioane de lire sterline (834 milioane de Euros) traducand scaderea de cota a terenurilor detinute si , in acelasi timp , si a cladirilor in constructie in diferite tari ( 70 de milioane in SUA, 40 de milioane in Spania , numai regiuni devastate imobiliar ) . In ciuda acestor initiative , incheierile nu sunt optimiste si ramane ideea ca expansiunea maladiei continua si nimeni nu se poate socoti complet imunizat ; de aceea , probabil, sunt preferate pietele cunoscute chiar daca slabite sau in regres si e amanat aventurismul constand in explorarea in regiuni noi .