22 Iulie 2008 – BILANT SEMESTRIAL (II) :”Criza imobiliara ” . Factori de influenta

ANALIZE IN SERIAL : 21 Iulie 2008 – BILANT SEMESTRIAL (I) :”Incendiu” sau “inghet” ? Sfarsitul unui ciclu

Cele dintai inrauriri exemplifica „ecoul periferic” al epidemiei create de virusul subprimei despre a carui participare la fenomenele extra-americane existau iluzii de extinderi doar pe arii minore , ce nu s-au confirmat in ciuda prognozelor ultra-optimiste . Noi, care nu cunosteam „produsele financiare sofisticate ” si nicidecum creditul cu risc ridicat , suntem teoreticeste izbaviti de rasfrangerea directa  dar nu si de urmari de valuri catastrofale ulterioare care , de fapt , traduc devastarile bancilor si dezastrele bursiere occidentale propagate catre „margini „prin canale deschise si retele continui . Concluzia ca „nu sunt bani suficienti ” sau , daca sunt, sunt scumpi (deci creditul costa inconvenabil ) fiind de la sine inteleasa , rezulta ca atat „vanzatorii de credite ” cat si „investitorii” ( ce planuiesc dezvoltarile mai ales prin ” sindicate de platitori ” ) adopta atitudini mai rezervate si , atunci cand apar deprecieri de procent neasteptat , presupun chiar intreruperi de activitati , regrupari si , in fine , chiar fuziuni . Acestea , desi extinse geograficeste , se localizeaza in contexte diferite dar la noi prezinta infatisarea tipica a noii atitudini prudente fata de o piata imobiliara devenita brusc periculoasa ca „preturi exagerate ” si , ca atare , incetinesc robinetul de furnizat bani (sfarsitul „primului val ” ) .

Si totusi , fata de criza globala a creditului , apar aici caracteristici locale cu greutate relativ ridicata si a caror contributie nu-i atat de neinsemnata pe cat se spune uneori . Moneda fiind expusa si, la randul ei , obiect de combinatii speculative , rezultatele in materie de valori ale imprumutului de bani pot fi (si sunt ) in destule cazuri catastrofale iar curbele anarhice din primavara lui 2008 , cand „banii romanesti ” s-au ieftinit cu peste 15 % in cateva saptamani si au ramas la nivel scazut fata de cota de credit anterior , a probat categoric riscul uitat prea repede dar persistent in penumbre rele . Inflatia -maladie europeana recenta , urmand situatia „pacientului american ” unde acum pare ca trece de 4 % – se adauga si ea situatiei nesperat de negative care , daca depaseste 10 % , cum se preconizeaza , va pune insasi notiunea de ” credit ipotecar ” sub un semn de intrebare subliniat si maxim ingrijorator . Conjuncturile aparute mai de curand in forma unor sincronisme bizare de ” crize ” succesive ( conjunctii in negativ ) unde intra atat pretul petrolului cat si ” spectrul foametei ” completeaza un tablou de clipa istorica nefasta cand nu putini isi fac socoteli de supravietuire si nicidecum de propasire . Dar pe langa factorii epocii convulsive ce inrauresc fara putinta de ne sustrage , avem sirul nostru de erori si o capacitate de reactie scazuta care apartine parca unui organism hranit cu stimulenti din categoria drogului usor , generand mica euforie si o pierdere a simtului realitatii . Non-interventionismul autoritatilor trebuie mentionat si el fiindca la noi nu doar ca doctrina Statului ca observator federal este pagubitoare si absurda cand la altii „imobiliarul ” este urmarit cu atentie , producand reactii imediate atunci cand apar chiar incalziri minore , dar pana si filo-americanismul lor ( o varietate de ancilaritate traditionala la „romanul turcit” ) are numai compozitie formala si nu invata nimic de la reactia celor care iau sub aripa banului public companii private mari amenintate de faliment . Bineinteles ca strategii in materie de locuinta nu avem , nu avem nici perspectiva de macar limite medii de timp si retrocedam stupid tot ce a fost „luat ” sau nu are azi un stapan si continuam sa improprietarim chiriasi , posibili proprietari nationalizati si membri in cartelul cumparatorilor de bunuri litigioase fara o minima prudenta fata de un viitor colectiv unde nu vine potopul . Toate acestea nu doar ca nu ajuta la nimic si fac sa creasca incertitudinea dar contribuie la un gen de capitalism anarhic cu puternica predispozitie speculativa si oligocratica , de fapt o realitate unde insasi coeziunea sociala este culcata la pamant prin absenta deliberata a modelului istoric necesar . De aici deriva si strania caracteristica romaneasca a „imobiliarului cu doua piete paralele ” . (va urma ).

Reclame
%d blogeri au apreciat asta: