8 Septembrie 2008 – Case traditionale in Sudul Frantei ;ce sunt si cat costa ?

Secretul Occitaniei in materie de imobiliar nu-i totusi atat de impenetrabil caci , pe langa argumentul preturilor mai scazute , ceea ce se cauta aici sunt diferenta, originalul si tinuta speciala atunci cand trasaturile de unicat lipsesc fiind, ca pretutindeni, niste raritati imediat cumparate daca merita . Cand nu este”domeniu rural „ori castel cu parc ( propuneri destul de neuzuale ), la mare pret ajung „maison de caractere ” , le manoir , casa de burghez („maison de bourgeoisie „) ori „casa de jupan ” („maison de maitre”). Ceea ce le impune vederii este mai ales aspectul autohtonist , „traditional” si diferit prin imitatia unui gen de fortareata medievala (cam in genul unor cule oltenesti ) dar si organizarea gospodareasca , fascinanta pentru omul modern care ,daca a mai vazut astfel de cladiri, le-a vazut in filme sau in cine stie ce ilustratii la o lectura intamplatoare , de istorie popularizata .

Dar argumentul banului ramane esential fiindca , la drept vorbind, preturile nu sunt extravagante in regiunile inca putin calcate de strainii lacomi de originalitate , natura vie si primitiva , retragere si calm . O”maison de caractere „cu interior aspectuos (frumoase tavane cu barne asezate geometric )si ziduri solide de piatra (pe deasupra -si proba de vechime) avand cam 300 de metri patrati locuibili , salon extins prin legatura cu bucataria (si detalii de sarm precum cuptorul de paine si semineele ), se vindea in vara acestui an cu 320.000 de euro dar era cunoscuta cu preturi diferite, evident scazatoare , de mai bine de un an .Gama ce include casele traditionale este extinsa .Aflam intre acestea si o „maison de meunier ” ( la 235.000 E)in Castelnaudry, un orasel cu oarecare faima si preturi mai ridicate decat in targuri ori la sat ; aceasta era prezentata ca avand „un farmec nebun”si , vazuta la fatza locului , isi confirma reclama prin odaile imense in numar de patru , anexe de gospodar si infatisarea de bastion medieval cu acoperis tuguiat .In apropierea ei , cu ceva mai multi bani (321.000 ) -un vast corp de ferma tipic „lauragais „cu 700 de metri locuibil insotiti de peste o jumatate de pogon de teren de gradina si ograzi (intre altele, cu argumentul „putzului de apa „, al cuptorului de copt paine , ca in vechime ) etc.

O anumita pretuire cunoaste si „casa de sat „(maison de village) , cel mai adesea o simpla cladire cu vechime relativa dar niciodata mai noua de trei sferturi de secol , in unele cazuri aratand vechimi si mai mari . Ele nu sunt inca atat de cautate pe cat ar merita si o dovada in aceasta directie sta imprejurarea ca preturile raman accesibile si vanzarea nu se incheie decat tarziu si in scadere uneori destul de severa in raport cu ce se cerea initial (lentoarea s-ar explica si prin costurile subsidiare , arhi-cunoscute ca primejdie de cumparatorul inteligent , intre acestea renovarea inghitind de obicei grossul ).

Reclame

5 Septembrie 2008 – PROGNOZA IMOBILIARA(XV)-„Reforma” de forma : clanurile vor continua sa construiasca unde vor si ce vor

In zilele recente, stapanirea de la Bucuresti s-a trezit in al doisprezsecelea ceas (si dupa ce cam tot ce se putea distruge in acveasta tara era in pragul distrugerii prin legislatie iscusita de pradator ) , formuland o ebosa de „modificare si completare a legislatiei privind urbanismul si amenajarea teritoriului „, anuntata pompos ca un pas in reforma acestui domeniu .Cum notiunea de reforma este noua iarba a fiarelor in ideologia globalista contemporana (si nicidecum ceea ce i se spune la noi , adica o „despartire de trecut” ) aparitia ei aici indica in chip neted obiectivele si origina acestui gen de hotarari care nu vor avea decat efectul unei frectii la un picior de lemn. Caci a incerca modificari acolo unde ceea ce exista (inca nesatisfacator) in deceniul trecut a fost schimbat in acesti ani tocmai pentru a ingadui jaful si praduiala ,ducand totul din rau in mai rau , poate fi o corectie dar in nici un caz o solutie cu caracter mesianic . Pe scurt , dispozitiile noi revin la ceea ce aveam in jurul anului 2000 si interzic (sau ,mai bine spus, restrang) mecanismul derogatoriu , de fapt schema de invarteala in folosul cartelului dominant care devenise lege scrisa prin cateva aranjamente anterioare care vor trebui dezvaluite candva pentru a identifica pe artizanii dezastrului , care au chip si nume . Acum se imbunatateste aparent cadrul birocratic care nu va mai ingadui (cel putin in teorie caci , se stie , practica ne omoara pe noi ) adaptari de „planuri urbanistice de zona ” dupa vointa cutarui platitor , subliniind ideea ca „planul urbanistic general ” ar avea prioritate si deci ar trebui sa prevaleze . Aceasta schema nu este noua fiindca exista anterior numai ca primeste acum un accent suplimentar si , ca un argument democratist tipic , va fi impanata si cu participarea publicului în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajarea teritoriului şi urbanism, prin informare, consultare şi alte forme de participare în funcţie de amploarea şi de importanţa documentaţiilor(o formula care , in limba de metal a epocii , da „prostimii „ sentimentul ca va fi „consultata” desi se stie ca aceasta era -si va ramane -o simpla formalitate ).
Rezulta ca vom avea curand ceea ce aveam acum sapte-opt ani (deci, pe scurt , ne-am intors de unde am plecat ,dupa ce se mai „reformase „o data sau de cateva ori ) dar nici o garantie suplimentara ca insusi „Planul urbanistic general ” nu se va face la comanda clanurilor princiare (si a curtenilor) sau nu se vor re-face dupa cum dicteaza cate o capetenie cu afaceri in materie de case si terenuri (dar cine nu are ??). In schimb , in parcuri se va construi in continuare fara piedici (caci legea ingaduie expressis verbis gratie staruintei unei cucoane cu delicat nume fleuristic ) , rezervatii urbane nu avem si nici nu se vorbeste despre ele iar Ministerul Culturii ( si functionarii lui locali ) se inghesuie sa „declaseze” monumente istorice imobiliare acolo unde ” se stie „ca trebuie sa se cladeasca in vederea „modernizarii ” , adica inalt , mult , urat si prost .