Cât de profundă va fi ” criza imobiliară ” la noi

Ipoteza ca , in raport de „ criza americana „ ( si chiar si de ecoul ei european ) la noi vor fi efecte mai putin violente – o teorie vehiculata in aceste zile , in forme insidioase – merita un examen macar succint . Acestea vor exista dar , in acelasi timp , vor fi in orice caz reflexul unor realitati specifice . Caci , la drept vorbind , probabilitatea unor procente mai scazute in dezastru nu e o vorba goala si se explica la noi prin paradoxul primitivitatii despre care s-a vorbit multa vreme ca si cand ar fi o proba de intarziere si de inaptitudine in a se descurca mai bine intr-o epoca de acceleratie masiva . Insa abia cum se baga de seama ca absenta instrumentelor sofisticate si gradul scazut de indatorare ( acuzat de tot felul de agenti de influenta iresponsabili ieri si chiar si azi ) ne tine la adapost . Asadar : ce au altii si noi nu avem , sau avem in procent scazut ?

Noi nu avem o atat de pronuntata legatura intre bursa , constructii si imobiliar in sensul ca doar putine antreprize traiesc aici prin cotatii bursiere  si „se umfla” imagistic atunci  cand actiunile cresc in valoare ; cele , putine , cate sunt vor cunoaste o epoca de declin si cine stie cum si cand se vor mai dezmetici . Dar argumentele primitivitatii sunt mai multe caci  noi nu avem , din punct de vedere bancar , „ derivate „ baroce si nici o paleta bogata de „ produse sofisticate „ ,  fiind evident ca aspectul brut ( sau „ciobanesc ” , cum zicea un „guler scrobit ” avid de comisioane ca pe Wall Street ) al mecanismelor de creditare ne tine la adapost de evenimente imprevizibile . Mai mult decat atata , debitorii sunt proportional putini fata de o idealitate de prognoza scriptica , aceasta insemnand ca abia o parte definita din solicitatantii (adesea nesabuiti ) a putut sa se indatoreze si se expune astazi executarilor silite care , mai  mult ca sigur , vor aparea pana la iarna .

Dar ce avem in negativ ? Intre altele – o dependenta uriasa de achizitia imobiliara prin credite si o capacitate de a economisi incredibil de scazuta ; pe scurt , ce se cumpara la noi , azi, se cumpara ca locuinta in procent de mai bine de 85 % din indatorare iar restul – din surse diverse ,unde nu incap decat ca mic aport banii „noii clase „ care si-a consumat majoritatea cererilor obisnuite . De aceea astazi piata este paralizata : fiindca bancile ezita sa imprumute ( avand o prudenta absolut fireasca in contextul primejdios de acum )  iar BNR a restrans , printr-o manevra inteleapta , robinetul de bani chiar daca debitul acestuia scazuse de la sine ; pe scurt , „nu sunt bani disponibili „ iar in viitor , cand acestia vor aparea si vor fi ceva mai multi , vor fi scumpi.

Reclame

Când apare” criza americană ” pe Dâmboviţa

Desi cele dintai reactii de la Bucuresti au pastrat o bizara iresponsabilitate vehiculand ideea ca noi nu vom fi prejudiciati , desfasurarile ce s-au observat curand au aratat ca , dimpotriva , nu doar ca vor exista efecte dar  ca si la noi ” criza a aparut „ si ca nu va exista scapare ( esentiale fiind procentul de stricaciune si profunzimea efectelor ) . De altminteri,  caracteristica acestui al treilea val vizibil in America inca din August trecut este maxima virulenta ce se traduce in evolutii de o repeziciune uluitoare . Acum , cand si la Bucuresti bursa ( un marunt Caritas de cartel sau o ” roata tiganeasca” mai rasarita unde pierd „fraierii cu cioc ” si castiga grupusculul de initiati ) aproape ca s-a dezintegrat si vestile , cate sunt, sunt contradictorii dar converg in gama noutatilor sinistre si cand delirul social al sindicalismului lacom(o probabila conspiratie ce ar trebui pedepsita sever de aceasta data ) atinge niveluri greu de inchipuit , mai exista personaje ce traiesc parca intr-o suprarealitate si care sustin ca pentru imobiliar mai avem de asteptat pana sa simtim consecintele si , oricum , acestea nu ne vor tulbura cine stie cat . Deci si acum propagandismul isteric ( chiar daca practicat cam cu jumatate de gura ) strica enorm fiindca inainte de Bursa si de Buget ( ce vor fi poate zvarlite la pamant ca un castel din carti de joc ) reflexul crizei americane a aparut la noi in imobiliar unde suntem intr-o epoca de epidemie nedeclarata . O indica , insa ( mai clar decat orice concluzii inca triumfaliste desi prostesti ) perplexitatea pietii unde nimeni nu stie in ce directie sa o mai apuce chiar daca efortul de a dobandi puncte de reper in haos exista si trebuie facut . Ceea ce e sigur acum este doar obligatia de a ne tine cumpatul si de a urmari atent daca nu cumva ceea ce se petrece este numai inceputul unor desfasurari mult mai ample si indelungate si de a capata certitudinea ca nu vom avea concluzii imediate fiindca  la noi abia catre primavara daca se va putea trage o linie de bilant de etapa si poate nici atunci .

Până unde va merge ” criza americană „

Pe la inceputul lui Octombrie 2008 , confuzia ce a cuprins parti intinse din lume – ramase catava vreme incremenite in fata dezastrului american – parea ca nu mai trece iar sentimentul ca urmarile vor fi ramificate si prelungi capata din ce in ce mai multa substanta . Caci pe langa ideea ca am avea de-a face acum cu o ” criza de sistem ” (ce se confirma) si , in acelasi timp , cu o conspiratie de gulere scrobite care a depasit planul initial si a devenit incontrolabila , au aparut si elemente de context nefast care modifica radical perspectiva si aduc ingrijorari si mai mari . Ocazia locala nu preocupa initial in mod exagerat si de aceea aproape un an de convulsii destul de ocultate a amanat un incendiu incredibil pornit de la un simplu detaliu de mecanism bancar. Dar sistemul insusi era impregnat de o materie inflamabila . In America , desi scanteia ce a aprins fitilul a fost nefericitul de produs bancar „ derivat” al sub-primei , prabusirea masiva a aparut din motivul dependentei toxice -si reciproce – dintre banci , companii de investitie imobiliara si bursa ( „monitorizate „ de asa-numitele „agentii de rating „ a caror culpa in dezastrul recent -ca si al auditorului in afacerea „ Enron „- inca nu s-a dezvaluit atat cat ar trebui); aceasta face ca orice scaderi de bursa sa se reflecte in domeniile conexe iar modificari in profit , valoare de active etc sa devina agent patogen propagat in tot organismul , de la finante la cotatii.

Speranta ca totul va ramanea „indiguit ” si ca nu vom avea propagari decat incetinite -ca si cum s-ar misca -prin  puteri scazatoare – cercurile concentrice prin apa , este astazi un deziderat caduc  si devine indiscutabil ca  pana la final mai e mult iar intensitatea efectelor nu se poate calcula cu anticipatie . Ca in epocile de epidemii din Evul Mediu , boala sub-primelor patrunde peste tot si ataca mai ales organismele slabite si expuse iar accelerarea ei pana la proportii de faza acuta depinde mult de factorii de context local , care pot fi deopotriva izolationismul islandez dar si magnificenta chineza .