CRIZA FINANCIARĂ GLOBALĂ :”Imobiliarul”este petrolul sistemului

In acelasi timp cu reforma de fatada insotita de o noua campanie propagandistica , apare si o previzibila necesitate de adaptare a „imobiliarului ” la contextul recent . Aceasta decizie este inevitabila (daca nu avem pe moment modificari substantiale ci doar corectii ) avand in vedere ca , asa cum s-a si observat , „imobiliarul ” constituie petrolul sistemului si a reusit sa-l alimenteze in mod sustinut de-a lungul unui deceniu  de parjol. Cateva sublinieri  se impun aici . Esenta „noului imobiliar ” de speculatie finantista a condus pana aproape de zero componenta sociala a acestei activitati care , desi prezenta formal , nu a contribuit decat la realizarea schemei de joc si la sustragerile de bani reali dintr-o mare de efluvii unde partea consistenta a banilor declarati nu era decat o massa lichefiata . Aceasta manevra a facut ca uriase categorii de cumparatori aflati in nevoie locativa sa fie impiedicati sa economiseasca (fiind redusi la pragul de subzistenta prin masinaria consumului ) dar, in acelasi timp, sa aiba drept solutie la indemana drogul indatorarii pe viata , prezentat subtil ca o realitate inevitabila a capitalismului si o solutie simpla si comoda . Multimile indoctrinate prin minciuna nu au bagat de seama ca o casa din material perisabil (incompatibila calitativ cu  traditionala „casa de piatra”) , ieftina prin costul de productie definit dar destul de scumpa prin pretul de vanzare (diferenta creatoared e profit consistent), nu era decat o „folosinta de interval limitat ” dar o iluzie din unghiul proprietatii transmise in timp care astfel se de-materializa odata cu trecerea timpului . Aceasta schema , inca neinteleasa in implicatiile ei ce aduc mutatii de mentalitate incredibile , este destul de putin probabila ca utilizare de viitor si , deci, va pretinde o inventie in viitor care , pastrand sistemul financiar , va aduce oferta corectata in forme despre care astazi nu putem face decat presupuneri .

Reclame

CRIZA FINANCIARĂ GLOBALĂ -” Jaful reciclat ” continuă pe tăcute ?

Confirmarile privind „continuitatea ” nu au intarziat sa apara in forme surprinzator de rudimentare . Mai multi giganti ieri bolnavi carora li s-au facut injectii nesperate cu bani multi nu si-au modificat defel modul de a opera si scandalurile privind „petreceri in regiuni exotice ” , „prime noi de succes ” si ” reuniuni de instructaj ” organizate la hoteluri ultraluxioase constituie numai o parte redusa -si scandaloasa -din functionarea sistemului renascut . Caci in realitate schema este mai larga , avand contributii foarte diferite in functie de mediu si context . In Franta , de pilda, decizia stranie a Stapanirii (o echipa foarte agitata de curteni si rege ) de a cumpara cu banii Statului peste 30.000 de noi locuinte intre care o parte impresionanta era inca in proiect (??) a starnit senzatie si dupa un timp a devenit un argument de atitudine rezonabila si chiar de luciditate curajoasa (!) . Tendinta de a se acoperi cu panza groasa cam toate manigantiunile murdare a devenit foarte repede politica oficiala , lucrand sistematic nu pentru a stinge focul violent ci mai degraba pentru a-l tine ascuns de priviri indiscrete . Cand in Europa s-a descoperit ca marii feudali de „transnationale ” urmau sa primeasca -sub numele de „parasuta de aur „- sume uriase , de milioane de euro , atunci cand se retrageau de la conducerea institutiei falite (un scandal in sine dar temperat prin argumentul „drepturilor legale „) tot ceea ce s-a putut face a fost o promisiune de modificare a legislatiei (reactie socotita de noi ca „damboviteana” dar , din pacate , foarte europeana ) pentru un timp indefinit , candva in anul viitor .

CRIZA FINANCIARĂ GLOBALĂ – „Războiul straniu”

Urmarile crizei aflate in stare acuta si insotita de atacuri de panica nu au fost insa pe masura anunturilor anterioare si mai ales a situatiei de pe teren a carei gravitate parea doar intrevazuta (si probabil ca sa si era) . De la jumatatea lui Octombrie , mecanismul de ajutor de Stat preconizat de americani ( o solutie bizara si heterodoxa) a cuprins cam totul si vestile venite din „realitate” au inceput sa fie deodata foarte incurajatoare . Bursele dadeau semne de insanatosire , raportarile anumitor companii „transnationale” contineau (in mod bizar ) pentru chiar luna anterioara ,la apogeul crizei , rezultate pozitive (??) , comentariile curente se intareau in vederea sporirii increderii iar opiniile formulate de administratiile vinovate -macar din atitudine laxa daca nu complice – capatau un aspect triumfalist ; pretutindeni solutia „summit-urilor” succesive (un fel de conciliabule de doctori amatori ) dadea impresia descoperirii panaceului universal . Dar mai mult ca sigur ca acestea nu sunt decat niste noutati propagandistice si nimic mai mult incluzandu-se intr-un nou tip de ingrijorare globala de felul „razboiului impotriva crizei „, un simplu exercitiu scenografic care probabil contine si o componenta oculta despre care nu se sopteste nici macar un cuvant . In aceasta situatie , orice pas nou gandit in vederea inaintarii sigure devine de neconceput daca nu are in vedere deznodamantul de etapa critica iar acesta nu se poate anticipa atata vreme cat nu -i decat consecinta unui joc nou elaborat deopotriva in scop cosmetic imediat dar mai probabil in ideea de a continua vechea organizare de jaf reciclata in aparenta.