~” 5000 de Euro metru patrat de teren in Bucuresti ; dar de ce nu 10.000 ?”

ARTUR SILVESTRI  

In climatul bizar din Romania , unde cele mai frivole teme se trateaza cu o seriozitate de adevarat ” casus belli ” iar materia ce determina insasi situatia noastra istorica si compozitia sufleteasca este uitata ori dispretuita , au trecut aproape neobservate cateva concluzii de reuniune economica recenta , la drept vorbind complet alarmante. Ca si in alte randuri , secta gulerelor albe si-a dat intalnirea ritualica si a consumat-o cu superficialitate – ca o simpla bifa intr-un carnet de bal – sub privirile neglijente ale „jurnalistilor ” din categoria lui ” reazema usi ” . Abia vreo cativa s-au invrednicit sa comunice succint cateva propozitii cu aspect semi-ezoteric care nu vor sluji nimanui in a intelege mai mult decat ecoul unui reportaj lenes si scris pe coltul mesei ,la repezeala . Senzationalismul se observa ca deobicei pretutindeni si are drept ocazie eterna ” inflamare a preturilor ” , marota redactorului marunt care azi ” nu are subiect „. Insa nici minte , precum se vede din mica dizertatie de un ridicol patent , de unde citez : ” Piata terenurilor din Capitala- zice autorul , cu ton doct – a ajuns pe alocuri la preturi greu de imaginat, proprietarii cerând pentru un metru patrat de teren 4.000 chiar 5.000 euro. Este vorba despre terenuri situate în zonele centrale,
precum Piata Româna, Unirii sau Victoriei, în multe cazuri cererea fiind net superioara ofertei. ”
Scandalos aici nu -i insa pretul uluitor de ridicat , asa cum crede ziaristul din categoria ” sapte la leu ” , caci , in fond , aceste numere nici nu exista ca pret : sunt simple ” preturi de strigare ” ce nu reflecta decat o dorinta salbatica de ” mari lovituri ” si de castig rapid si , in acelasi timp , maladia de febre maxime ce zguduie Bucurestii din temelii. Mecanismul e, de altminteri , rudimentar .Astazi zic ” 5000 ” , maine , in aceeasi maniera arbitrara , retractez si majorez , dubland fara nici un argument in ideea specifica ” bucurestenismului ” ca ” nu-i prost cine cere, e prost cine da ” . Rezulta deci ca daca maine vor aparea- si probabil ca apar- vanzatori ce vor cere 10.000 de Euro pentru cateva palme de pamant , noi vom spune ca preturile au atins aceasta cota si ne vom rezuma sa privim fara macar sumare verificari sau proces elementar de gandire , intanzand raul prin complicitate ori atitudine prosteasca ?
Asa rezulta la o privire fara iluzii. Caci din intalnirea ” presei fudule ” si a ” specialistilor facuti pe puncte ” apare imaginea monstruoasa a unui oras care nu-i decat obiect de „facut bani „.
Scandalul sta , de fapt, in usuratatea in a formula ipoteze ingrijoratoare in felul unor certitudini si, in ultima analiza , in a falsifica in mod voluntar si calificat. Caci ” sursa” nu-i aici un „gura casca ” de pe la ziar ci o capetenie de breasla de notari , care, in loc sa invoce „preturile platite „( caci le stie , avand ” cheia si lacata „) ne prezinta ” cat se cere ” ca si cum „piata ” e facuta de pretentii si de legende si nu de realitati si de fapte .
Atitudinea nu mai mira defel .Astazi , numarul celor ce , platiti fiind din ” ban colectiv ” ori din „monopol de breasla ” , nu fac decat aproximativ ceea ce sunt obligati sa faca (iar altii nu fac deloc ) dar in schimb se amesteca acolo unde nu stapanesc decat vagul pur , a crescut intr-un procent socant si iritant, ce primejduieste echilibrul social , oricum firav . Cazul este tipic dar raul este facut iar maine , un cutare extravagant si lacom, se va trezi ca „proprietatea lui face 12.000 ” caci asa ” a citit la ziar si ziarul nu minte ”