De ce romanii nu prefera ” casa la curte „?

INTREBARE de la jurnalistul Traian Dobre ,ziarul ” Atac ” De ce romanii prefera apartamentele la bloc – sunt scumpe, in general lipsite de confort, cu costuri pentru intretinere din ce in ce mai mari – si nu isi construiesc case la curte?

Desi aceasta este considerata o “preferinta “, si,deci,optiune, “apartamentul la bloc” ilustreaza in mod ireductibil “modul de viata modern ” si este , prin urmare , consecinta unui principiu gresit de dezvoltare generala. Ea defineste ” urbanizarea “, deci “concentrarile de populatie ” ce vor lichida ” viata in natura ” , des-centralizarile de orice fel si ,de fapt,inlaturarea unui tip de civilizatie traditionala care nu crea dezechilibre insa nu ajuta defel (ba chiar o impedica in nota majora) filosofia consumismului de azi care se raspandeste pretutindeni.
“Sindromul cutiei de chibrituri” apartine deopotriva celei dintai generatii orasenizate dar si celor urmatoare si ne arata aparitia unui “om recent ” cu un grad enorm de handicapuri sociale , “lenevit” si pasiv , a carui incapacitate de a intelege lumea in aspectul ei natural este capitala si va cantari mult odata cu trecerea anilor.Acesta devine un consumator de servicii si nimic mai mult . Adagiul crezut a fi nostim-dar in fond sinistru- dupa care ” vacuta” este pentru copilul de la oras doar un animal vazut in cartea de zoologie (cand nu este ” manual alternativ”)si ,uneori,in reclamele de televiziune , indica mai bine decat multe alte concluzii esenta vietii necultivate , monocolore si restrictive generate de “modelul uman nou”.
Rezulta , oricat de paradoxal, ca “viata la bloc” place fiindca ii lipsesc neajunsurile ( in fond nesemnificiative) ale “vietii la tara ” sau ” la casa” :ingrijirea gradinii si animalelor (chiar ” de companie” daca ar fi ) ,reparatia gardului ,atentia la acoperis, burlane si stresini care,daca se strica, vor afecta casa, inlaturarea zapezii cand viscoleste etc, gesturi totusi firesti care insa intaresc sentimentul de proprietate definit in “lumea clasica” nu doar prin drepturi (precum se invoca azi ) ci si prin datorii.
Insa ,pe langa acestea , principiul urbanizarii , asa cum este inteles nu doar la noi , pretinde constructii pe teren restrans si cu “randament ” ridicat iar ideea ca dezvoltarile de orase ar trebui sa se produca prin “cartiere de case” si mai putin de “condominium ” (asa cum se numeste astazi,americaneste , cvartalul de “block-haus” din epoca industrializarii galopante ) ramane o iluzie intelectuala cu aspect ecologist care ,indiferent daca se va confirma in timp , astazi nu are nici o trecere la cei ce hotarasc in locul multimilor prostite si inselate .Ideologia concentrarii se observa in formele cele mai diverse caci pana si asa-numitele ” cartiere de vile ” rasarite pe langa Bucuresti sunt , in fond, mici apartamente unifamiliale asezate “pe pamant” , inghesuite unul in altul , in aglutinari de populatie unde nu mai este nici intimitate si nici viata personala.
Asadar , nu preferinta (prin “liber arbitru”) indeamna pe “omul nou” sa se incartiruiasca in blocuri si in cvartale , ci mecanismele de un neo-sovietism straniu ce apartin civilizatiei de acum si probabil si celei de maine ; dar nu si celei de poimaine, fara nici o indoiala.

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: