VII. Modificarile climatice

” Noua ordine climatica”
Prea puţin evocate la noi insa cunoscute in alte parti si urmarite cu ingrijorare , schimbările de climă, ce se observă în mediile populare cu uimire, ar preschimba nu doar Bucureştii – precum o va face un seism major – ci însăşi faţa României . Aceasta este, de fapt, adevărata maladie mortală ce pare a se strecura tăcut şi fantomatic în realitatea ce ne înconjoară deşi nu este percepută şi înţeleasă dupa cum ar trebui.Explicatiile exista si in aceasta materie . Omul, lipsit de obicei de perspectivă istorică, îşi închipuie că lumea a fost întotdeauna aşa cum „a apucat-o el“ şi nu crede că acum două sute de ani Cîmpia Română era o imensă pădure de nepătruns şi nici că , pe la anul 400 înainte de Hristos, jumătate din Dobrogea era un fel de golf al Mării Negre iar mai încoace, în vremea Bizanţului, Dunărea avea şapte şi nu trei guri de vărsare precum azi .Rezulta ca , alaturi de realitatea „noastra” cunoscuta cu limite inevitabile , exista o realitate a ciclurilor lungi care, depasind simpla noastra viata terestra , evolueaza cu un alt ritm, ce apartine ceasului cosmic arareori deslusit de efemerida umana.

Dar indiferent dacă aceste modificări s-ar face repede (într-un cataclism ce creează o spaimă ,inerenta , de sfîrşit de civilizaţie) ori treptat ( cum se şi produc, de fapt) efectele vor fi considerabile si la drept vorbind nici nu se pot anticipa in amanunt . Un Litoral ( astazi ,o sursă de bani şi obiect de investiţie) mîncat zilnic de o Mare flămîndă şi iraţională , o cîmpie pîrjolită de secetă şi în viitor deşertificată la proportii de mica Sahara , dealuri ce devin instabile prin despădurire forţată şi nesăbuită şi, peste toate, o dezlegare de vînturi ce ies din obişnuitul unei tradiţii climatice care se sfărîmă – iata un tablou care, daca ar fi evocat mai frecvent si cu largime, ar pune pe ganduri si ar pretinde o alta atitudine a omului nechibzuit si risipitor.

Acest complex de elemente critice modifică ,de fapt, totul şi obligă la un efort de adaptare ininteligibil pentru om, deşi, de la modul de locuire şi pînă la sursele de bani, toate se văd afectate şi trebuie să-şi preschimbe accentele şi sensul de mişcare.
_______________

Ipoteza dezastrului capital – sub forma unui război devastator – se exclude cel puţin deocamdată deşi numai Dumnezeu ştie dacă nu „plinitu-s-a vremea“. În orice caz , conflictele locale cu miză teritorială – ce mocnesc, totuşi, oricît se ţin în semi-obscuritate – nu se prevăd în imediat ci abia într-un viitor indefinit şi cu înfăţişări ce se deosebesc de cele clasice . Aceasta, evident, dacă nu s-a hotărît în alt fel de către „Sfînta Alianţă“, ceea ce ar găsi pretendenţii pregătiţi – spre deosebire de noi , care ne iluzionăm cu drogul „Paradisului terestru“.