~” Imobiliarul de afacere ” ramane ” piata dinamica ” : birouri , depozite, magazine. Dar ” cat ” de dinamica ?

” Piaţa dinamică ” rămâne in toata Romania în „imobiliarul de afacere” , practicat sistematic de „investitorul institutional „. Aici, în mod paradoxal , tocmai vedeta propagandistică ( ” blocurile de birouri” ) se dovedeşte a fi , totuşi, cea mai puţin stabilă . La noi, ideea că prin construcţie de „bussines center” şi închiriere se câştigă mult şi constant şi că afacerea va merge pe termen lung , şi poate chiar veşnic, a pătruns atât de incontestabil încât evident că nici nu se mai observa ca , de fapt , castigurile fluctueaza si uneori se clatina . Şi totuşi, deşi anumite voci stăruie în a susţine că „avem deficit major” în această materie, chiriile nu cresc (aşa cum ar trebui şi după cum „scrie la carte”) si observam doar preţuri care stagnează de câţiva ani şi chiar înregistrează un oarecare reflux. În domeniul „centrelor de afaceri”, scăderea chiriilor în circa sapte ani a fost de aproape 50 % iar corecţiile „uşoare” din 2004 şi 2005 au mai adus ajustări de până la 5-7%, care sunt, însă, fireşti. Totuşi, perspectiva oricât s-ar prezenta de optimist nu va aduce, în viitor, decât tendinţa de des-creştere şi alte scăderi treptate care în 2007 s-ar putea accentua nesemnificativ ,ramanand ca deznodamantul sa se amane pentru un timp oarecare . Nu-i exclus ca şi la noi „sindromul Varşovia” ( unde peste un sfert din fondul imobiliar de birouri a rămas neocupat într-un interval scurt ) să se repete într-un interval de doi până la trei ani fiind in afara de indoiala ca acestei piate ultra-elogiate in cursul unui sir lung de ani- i-a venit scadenta . Din aceasta perspectiva de imagine prefabricata , aproape ca nu se mai observa ca marile companii isi aleg sedii impunatoare ( ” temple ale banului ” si nu birouri care anonimizeaza ) si supra-coteaza traditionalul , vechiul si „boierescul” , cautand o traditie cu o continuitate absenta ,care, insa, ar putea sa legitimeze .

În schimb , „piaţa de depozite” ( şi mai puţin de „hale industriale” căci „producţia „este retrasă acolo unde se întâlnesc sărăcie, şomaj şi teren ieftin , luat „aproape pe nimic”) se intensifică şi va constitui, fără nici o îndoială, vedeta viitorilor doi până la patru ani. Aceiaşi situaţie în ceea ce priveşte „spaţiile cu destinaţie comercială”, unde războiul istoric dintre hipermarket şi Mall a fost câştigat, deocamdată, de „noul mod de viaţă consumist şi diversificat” întrunit de „extractul de oraş”, unde se găsesc magazine, restaurante şi cinematografe, mic-gross, agenţii bancare etc. Doctrina „cumpărăturilor făcute în oraş” într-un moment de desfăşurare în regiunile peri-urbane a celor mai numeroase „magazine cu de toate” a arătat că, de fapt, viitorul nu era în aşezarea ” fără vad „, dincolo de periferie . Etapele de reflux, succedate în ritm alert ( Selgros în Băneasa, Orhideea în Grozăveşti , „mall-uri” şi „plaza” diverse în plin oraş ) şi retragerea magazinului „Metro” de la Otopeni în Băneasa , lângă viitorul cartier de „protipentadă” au ratificat sfârşitul epocii romantice, semi-concurenţiale, şi începutul unui şir de confruntări necruţătoare ce se produc însă fără zgomot puternic de arme . O anumita diversificare se produce ,totusi ,chiar daca epoca apartine structurilor de „parcuri comerciale ” unde super -magazinele actioneaza in concentrari ce se trag unele dupa altele ; apar ,cu toate acestea , „galerii ” , pasaje comerciale si ” boutiques ” cu marca de notorietate care se vor impune in categoria lor specializata .
Fenomenul nu afectează, paradoxal , „lanţurile de magazine medii” (Billa, Mega Image etc , ce resimt presiunea dar nu cedează ) şi nici pe „micii comercianţi” ( magazinul ” mic-gros „), care, în ciuda directivelor de la începutul acestui deceniu enuntate de un Mai-mare de Bucuresti ( ” daramator de chioscuri ” prin conventie cu angrosistii ) , nu dispar ; în schimb, decade „comerţul de sanctuar”, în Marile Bulevarde, care, în doar câţiva ani, a devenit abia umbra indefinită a notorietăţii de altădată ceea ce aduce prabusirea geografiei comerciale traditionale.