~Paradoxal , seceta nu schimba radical piata imobiliara ; si de ce aceasta ?

Indiferent daca ” modificarile climatice ” evocate adeseori se vor produce intr-un interval scurt , asa cum indica prognozele catastrofiste foarte raspandite, vremea in incalzire ce s-a instalat la noi treptat se va rasfrange in viata sociala , aducand re-asezari de o anumita proportie . Insa esential este astazi sentimentul de ingrijorare fara nume ce a cuprins masse mai largi decat altadata , dovedind ca incepe sa se inteleaga pe ce lume fragila traim.
Fiindca de obicei „mediul” odata afectat strica salasul si pune sub semnul intrebarii activitati umane ce se leaga de el , cei ce se intreaba daca astfel nu vor fi urmari in ce priveste „imobiliarul” nu gresesc ca teorie , avand temeiuri in a capata o atitudine de preocupare.
In aceasta materie , insa ,nu vor fi decat adaptari de context caci la drept vorbind, nici nu era domeniu activ unde acestea sa se simta de indata si sa produca ” prabusiri ” ori ” distorsiuni”. Cei ce ridica ” parcuri rezidentiale ” ( in fond, colectiviste ” cvartale” de acum cateva zeci de ani insa cu denumirea pompoasa de azi ) si ” blocuri de birouri” – si depind numai de invoielile facute cu stapanii clipei ,per a contrario cu Stapanul Timpului – nu au motive sa se simta amenintati de vreme ce inca exista cerere si propagadismul functioneaza ” asa cum s-a stabilit ” intr-o tara anesteziata de privitul la televizor si de „consumismul” fara rost ; antreprenorii ( de fapt , constructori ce conduc antreprize ) nu dau semne de a slabi ritmurile zilnice si a hotari amanari oricat ii obliga ” o bucata de hartie ” sa tina lucratorii acasa cand soarele bate ucigator si aerul devine irespirabil .
Nici „investitiile de Stat” nu isi modifica regimul caci nenumaratii de taietori de frunza la caini ce impanzesc santierele de reparatii eterne ,prin orase, si de ” vesnice proiecte ” grandilocvente, in materie de drumuri, sunt specializati in ” statul degeaba ” atat pe arsita cat si pe ” vreme buna de trait ” . De fapt, toti cei ce fac ” imobiliarul” sa se miste ( de la ” invartiti” si ” redobanditori ” si pana la bancheri , arhitecti si agenti imobiliari ,acestia avand meseria de prestator de servicii pe orice vreme) nu stau pe loc fiindca insistenta ” gulerelor albe ” in a castiga cat mai mult si cat mai repede nu se impiedica de nimic si nici macar de un ” simplu detaliu de meteorologie extrema ” care va trece, ca si altadata.
Si totusi , in uriasa masinarie de creatie de perdele de fum care este Romania de azi , exista o realitate unde vipia ce s-a abatut peste oameni , plante si animale , parand a le suge farama de viata ce le mai ramasese , trebuia sa aiba un efect . Aceasta este ” viata la tara ” si , in termenii manipulatorilor de bani – ” miza castigurilor usoare prin speculatie de terenuri agricole ” .
Insa, oricat ar fi vremurile de rele si oricat ar fi staruit stapanirea sa ademeneasca pe taran sa vanda bucata de pamant , nici de aceasta data deciziile nu se vor lua irational si , ca atare , vanzarile nu se vor intensifica simtitor creind o hemoragie de proprietate indelung asteptata de haitele de speculatori , pregatite cu banii operatiunilor de proportii mari . Aceasta incheiere este stranie si abia daca ar putea sa fie crezuta de catre cei care , dorind cat mai mult pamant , nu socotesc ca spectrul foametei si seceta extrema ar avea alta insemnatate decat ocazia de a le satisface dorinta de pune mana „ieftin” pe ceea ce stiu ca vor re-vinde scump ;insa realitatea aceasta va fi . Caci , in ciuda isteriei recentede ziar si televiziune ( ce aminteste „teroarea organizata ” produsa de asa-zisa ” gripa aviara”, o afacere ce nu are , ca deobicei, nici un vinovat ) graul pipernicit ” se va face cat se va face ” iar taranul inca nu se gandeste daca la toamna va insamanta ogorul cata vreme nu a cules macar ce ii mai ramane de pe terenul uscat de canicula . Insa in decizia de vanzare -ce se va lua, cand se va lua , numai de catre personagiile denaturate , de obicei mostenitori de oras – va atarna greu exact ceea ce atrage pe cumparator” : pretul scazut . Fiindca 12 -14 milioane de lei vechi in Moldova saraca si 18-24 – in Baragan si in Burnas , insemneaza o suma atat de mica – si care se va duce asa cum a venit – incat , vorba lui Moromete ,” nu se merita „.