~” Ce fel de lux avem in Romania ?”

Intrebare primita de la jurnalista ILEANA ILIE, revista ” Business Magazin ” : Fiecare mare oras din Europa are o artera comerciala exclusiv de lux, precum Sloane – – Street in Londra, Avenue Montaigne la Paris sau Via Montenapoleone la Milano. Care ar fi „resedinta” luxului in Bucuresti (Victorie?, Dorobanti?)? Exista o asemenea resedinta? Avem lux in Romania?

In orice societate organizata (nu insa si la noi, care traim intr-o vesnica pregatire a unui viitor ce se dovedeste mai intotdeauna incert ) , „luxul” se insoteste cu risipa in proportii mai mici sau mai mari si,deci, cu ceea ce oriunde in lume insemneaza categoria inlesnita , la multi ” traditionala ” si ” conservatoare”.
Aceasta este o schema cu universalitate insa nevalabila pretutindeni in aceste proportii si , fiindca la noi totul se imparte astazi in trei nivele diferite ( ” Romania”, ” Bucurestii ” si „Piata Dorobanti” ) , rezulta ca sediul luxului ar trebui sa se situeze ” acolo unde sunt bogatasii” . Si,intr-adevar, cand se observa „copiii de bani gata” oprind masinile decapotabile in mijlocul bulevardului , la coltul Liceului Caragiale , sub privirile umilite ale agentilor de politie neputinciosi, cand „facatorii de opinie” trec-inainte de emisiunile televizate-pe la cafenelele de pe strada „Bel Air” ( cum i se zice acum , prosteste, caci ” Radu Beller ‘ nu suna bine ) ca sa mai traga cateva sfori succinte si cand navalesc – numai pentru ” a fi vazute – catre una din cele mai scumpe piete de fructe si legume din Europa multimile de ” vipuri”- alcatuite din miliardari din categoria „proprietatii fiduciare”, metrese, jucatori de football cu masina de teren la varsta imberba ce o arata – ” uimirea ca „in capistea spoielii ” sunt inca prea putine ” magazine de lux ” apare si socheaza. Insa aceasta realitate se explica sociologiceste caci noi nu avem o ” burghezie noua” asezata si constituita organic ci doar o ” noua clasa „parazitara ce traieste numai pentru imagine si consemnare de revista de scandal. Arareori cei ce o compun targuiesc ” de la Bucuresti „;ei calatoresc saptamanal la Milano, la Paris si la Londra nu atat din nevoie ci spre a putea comunica apoi „jurnalistului acolit” mica stire picanta ce va face sa -si muste mainile de ciuda pe ” concurentii la notorietatea de cinci minute „si pe nevestele . Reiese, astfel, ca pregatire pentru consumul de lux masiv nu exista psihologiceste . Insa nici din punct de vedere imobiliar nu o avem . ” Sanctuare ” cu traditie precum la altii noi am fi putut avea si am avut sub infatisarea ” vadului comercial cu traditie” in felul specific locului ce insemna Calea Victoriei , interbelica promenada de „mare burghezie „, si mai recentul Bulevard Magheru dar acestea dateaza si, dintr-o anumita perspectiva, sunt aproape ” istorie „. De altminteri acest deznodamant banuit era de asteptat de vreme ce aici tot ce e traditie e socotit a fi vechi si ” depasit” si noua ideologie a ” modernizarii salbatice” devine un scop in sine si o expresie reformulata a ” modelului unic”, de culturi imbracate in uniforma.

ARTUR SILVESTRI