Cât de profundă va fi ” criza imobiliară ” la noi

Ipoteza ca , in raport de „ criza americana „ ( si chiar si de ecoul ei european ) la noi vor fi efecte mai putin violente – o teorie vehiculata in aceste zile , in forme insidioase – merita un examen macar succint . Acestea vor exista dar , in acelasi timp , vor fi in orice caz reflexul unor realitati specifice . Caci , la drept vorbind , probabilitatea unor procente mai scazute in dezastru nu e o vorba goala si se explica la noi prin paradoxul primitivitatii despre care s-a vorbit multa vreme ca si cand ar fi o proba de intarziere si de inaptitudine in a se descurca mai bine intr-o epoca de acceleratie masiva . Insa abia cum se baga de seama ca absenta instrumentelor sofisticate si gradul scazut de indatorare ( acuzat de tot felul de agenti de influenta iresponsabili ieri si chiar si azi ) ne tine la adapost . Asadar : ce au altii si noi nu avem , sau avem in procent scazut ?

Noi nu avem o atat de pronuntata legatura intre bursa , constructii si imobiliar in sensul ca doar putine antreprize traiesc aici prin cotatii bursiere  si „se umfla” imagistic atunci  cand actiunile cresc in valoare ; cele , putine , cate sunt vor cunoaste o epoca de declin si cine stie cum si cand se vor mai dezmetici . Dar argumentele primitivitatii sunt mai multe caci  noi nu avem , din punct de vedere bancar , „ derivate „ baroce si nici o paleta bogata de „ produse sofisticate „ ,  fiind evident ca aspectul brut ( sau „ciobanesc ” , cum zicea un „guler scrobit ” avid de comisioane ca pe Wall Street ) al mecanismelor de creditare ne tine la adapost de evenimente imprevizibile . Mai mult decat atata , debitorii sunt proportional putini fata de o idealitate de prognoza scriptica , aceasta insemnand ca abia o parte definita din solicitatantii (adesea nesabuiti ) a putut sa se indatoreze si se expune astazi executarilor silite care , mai  mult ca sigur , vor aparea pana la iarna .

Dar ce avem in negativ ? Intre altele – o dependenta uriasa de achizitia imobiliara prin credite si o capacitate de a economisi incredibil de scazuta ; pe scurt , ce se cumpara la noi , azi, se cumpara ca locuinta in procent de mai bine de 85 % din indatorare iar restul – din surse diverse ,unde nu incap decat ca mic aport banii „noii clase „ care si-a consumat majoritatea cererilor obisnuite . De aceea astazi piata este paralizata : fiindca bancile ezita sa imprumute ( avand o prudenta absolut fireasca in contextul primejdios de acum )  iar BNR a restrans , printr-o manevra inteleapta , robinetul de bani chiar daca debitul acestuia scazuse de la sine ; pe scurt , „nu sunt bani disponibili „ iar in viitor , cand acestia vor aparea si vor fi ceva mai multi , vor fi scumpi.